Superstiţii şi acte magice de Sfântul Andrei

 

 

 Superstiţiile sunt nelipsite de la orice sărbătoare românească. Astfel ca şi de Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, oamenii trec prin diverse acte şi gesturi magice pentru a proteja casa, gospodăria şi pe membrii familiei de acţiunea malefică a strigoilor...

 

 

 

 În Ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, potrivit etnologului Ania Moldoveanu, există mai multe superstiţii:

 

•  Uşile şi ferestrele se ung cu usturoi de SFÂNTUL ANDREI, iar la vitele de parte bărbătească se lipeşte pe cornul din dreapta o cruce de ceară, pentru a fi ferite de acţiunea strigoilor.
• În această noapte, femeile înconjoară vitele cu seminţe de mac, după mersul soarelui, pentru ca acestea să fie ferite peste an de vrăjitoarele şi strigoaicele care le pot lua mâna laptelui.
• De SFÂNTUL ANDREI, femeile mergeau la biserică cu două lumânări şi un colac. Una dintre lumânări era adusă acasă şi cu ea aprinsă se făcea un ocol al curţii şi oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele sălbatice şi de boli.
• Pentru ca vitele să fie protejate de acţiunile răuvoitoare, se făcea un drob de sare care se descânta şi apoi se îngropa sub pragul uşii staulului. Acest drob de sare se scotea la Sf. Gheorghe şi se amesteca în porumbul sau în tărâţele care se dădeau de mâncare la vite, spre a fi ferite de farmece şi vrăjitorii. 
• În ziua de SFÂNTUL ANDREI nu se lucra, pentru ca oamenii să fie feriţi de boli şi pentru ca lupii să nu atace gospodăriile. Femeile nu măturau, ca să nu le mănânce lupii vitele.

Şi în ziua de Sfântul Andrei, românii recurg la diverse acte magice:

• În această zi nu se lucrează pentru că e începutul iernii şi oamenii vor să le meargă bine tot anul.
• Ziua de SFANTUL ANDREI se serbează prin nelucrare ca să nu strice lupii vitele şi pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacaţi de lupi. Cine munceşte în această zi e chinuit de strigoi şi are vise urâte sau îi omoară dracul copiii.
• Cel care umblă cu pieptenele în această zi, va fi mâncat de lup.
•  În această zi oamenii nici nu rostesc cuvântul lup ca să nu se întâlnească cu el peste an.
•  Femeile încleştează dinţii pieptenilor cu care piaptănă cânepa ca aşa să se încleşteze dinţii sălbăticiunilor  peste iarnă.
•  În această zi nu se coase ca să nu strice gândacii recolta viitoare.
• Se ţine pentru ca oamenii să nu capete ameţeli sau ciumă şi ca să fie feriţi de înec sau de arsuri cu apă clocotită, mai ales la copii.
•  Ca să nu se fure nimic de la câmp în această zi nu se dă nimic cu împrumut şi nu se scoate nimic din casă.
•  Se descântă puştile ca să tragă vânatul la ele.
• Se serbează cu post negru pentru împlinirea unei dorinţe cum ar fi căsătoria sau însănătoşirea.
• Copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească şi să sorcovească cu ele de Anul Nou.